In 1996 au iesit doua filme, amandoua adaptare a cartii lui Jane Austen, “Emma”. Le-am luat pe amandoua, dar am ales sa ma uit la acesta deoarece posterul celuilalt nu ma targea, avea nota mai mica pe IMDb si, in plus, cel la care m-am uitat este britanic. S-ar putea sau nu, ca despre al doilea sa scriu in comparatie cu acesta (daca nu scrie altcineva inaintea mea).

Emma e o tanara care are ca hobby cuplarea oamenilor. Ea locuieste cu tatal ei si spune ca nu se va marita niciodata. Apoi il intalneste pe Frank Churchill si crede ca este indragostita de el. (Chiar nu sunt in modul de a povesti, asa ca o sa sar peste chestii). Filmul o urmareste pe Emma interactionand cu multe alte personaje.

Emma a fost dezvoltata frumos. Mi-a placut ca desi credea ca stie tot, nu era asa.

Nu este plictisitor, dar este mult prea previzibil. Am ghicit relatiile dintre personaje din momentul in care au aparut. Nu stiu cum e cartea.

Costumele au fost potrivite, muzica mi-a placut mult si Kate Beckinsale, Emma, a facut o treaba absolut minunata. Ea joaca minunat, dar filmul lasa de dorit.

Nota mea: 7,44