Intotdeauna imi este greu sa scriu despre ceva care imi place cu adevarat, iar filmul acesta este unul dintre preferatele mele, daca nu chiar Preferatul!

Consider ca daca as incepe sa dau prea multe detalii din plot as narui tot filmul, cu toate ca povestea este nimic pe langa ceea ce ascunde. The Fountain este un dureros sacrilegiu adus iubirii, vietii si mortii. Un film in care naratiunea este non-lineara si in care nimic nu pare sa se lege, cel putin la inceput.

Plot-ul are trei perioade de timp diferite: Tomas (Hugh Jackman), un conquiztador din sec. 16 care incearca sa gaseasca Copacul Vietii pentru regina sa (Rachel Weisz); Tommy (Hugh Jackman), un doctor care incearca sa-si salveze sotia (Rachel Weisz) de cancer, aceasta fiind in faza terminala; un calator in spatiu, numit Tom (Hugh Jackman), care incerca sa ajunga la Xibalba, pentru a-si salva copacul.

Cred ca si aceste cuvinte spun deja prea mult despre film. The Fountain are nevoie de multa concetrare si atentie. De fiecare data cand il revad retraiesc altceva, simt altceva si descopar ceva ce am scapat din vedere data trecuta. Actorii fac o treaba mai mult decat excelenta si nu cred ca ar fi cineva mai potrivit ca Jackman pentru rolurile Tomas/Tommy/Tom. Nu prea cunosc actritele, asa ca la Weisz prefer sa nu-mi dau cu parerea, desi in acest film a fost minunata – nu am vazut-o in alte filme si de aceea nu prea ii cunosc modul de interpretare. Initial, rolurile Tomas/Tommy/Tom erau pentru Brad Pitt, dar desi Pitt face o treaba excelenta in multe din filmele lui (Inglourious Bastards, Fight Club) nu cred ca ar fi fost potrivit pentru aceste roluri.

Avand  in spate doua filme minunate (Pi si Requiem for a Dream), Aronofsky a reusit sa creeze acest film genial. O sa incerc sa nu abordez deloc temele pe care filmul le trateaza. In schimb voi vorbi de efectele lui. Aronofsky si-a bagat ideile si manuta peste tot pe unde a putut, lucrand cot la cot cu toti din echipa si asta include si efectele vizuale, care nu sunt generate pe calculator (stiu ca pare incredibil de crezut acest lucru), ci realizate cu ajutorul fotografiei macro, a fotografiilor microorganismelor si fluidelor.

“Darren was quite clear on what he wanted and his intent to greatly minimize the use of computer graphics… [and] I think the results are outstanding.” (Henrik Fett)

Cat despre premii la marile festivaluri nu se poate lauda decat cu o nominalizare la Globurile de Aur. Ce sa-i faci acum, trebuie sa recunoastem: un astfel de film cere un creier activ pentru a fi apreciat.

Advertisements