Debutand la Un Certain Regard in cadrul festivalului de la Cannes, Kuki ningyo (tradus in engleza Air Doll) mi-a amintit de Pinocchio, cu exceptia ca aici stapanul lui Nozomi, o papusa gonflabila, isi doreste ca ea sa nu fi avut niciodata o inima, pe cand dragul de Geppetto dorea una pentru a sa papusa din lemn (mbine, dar Geppetto nu intretinea relatii sexuale cu papusa lui).

Nozomi, papusa gonflabila a lui Hideo, un personaj anost care se tine departe de relatiile cu ceilalti oameni, capata o inima pe neasteptate, iar de fiecare data cand Hideo este plecat la munca, Nozomi profita de timpul liber si exploreaza lumea din jurul ei. Invata despre viata, moarte, filosofie, se angajeaza intr-un magazin de filme si se indragosteste. Dar lucrurile nu sunt roz mereu, si cineva ii descopera secretul. Sa nu va mai spun si ca stapanul ei isi cumpara un model mai nou de papusa gonflabila…

Intotdeauna am fost atrasa de lucrurile japoneze, dar foarte rar am tras cu ochiul la cinematografia lor. Am facut-o acum si am ramas uimita de aceasta drama fantastica. Am adorat personajul principal de la primele aparitii si pe parcursul filmului nu m-a dezamagit, am adorat toate emotiile si lucrurile fara sens, toate plimbarile lui Nozomi si descoperirile ei. Ma stiti de pe blogul personal ca o persoana care adora lucrurile banale si “de zi cu zi”. Ei, bine, Nozomi m-a ajutat sa redescopar acest lucru si m-a detasat din stresul examenelor, tinandu-ma cu ochii in monitor pentru doua ore.

Prima parte a filmului se axeaza pe descoperirile ei, iar a doua pe relatiile ei cu fiintele umane. Desi finalul s-ar putea sa va para grotesc, va recomand filmul si va sfatuiesc sa va detasati de tot ceea ce cunoasteti despre lumea reala atunci cand va uitati la el, o sa va surprinda, o sa va bucure, o sa va intristeze, o sa va socheze si poate o sa va faca sa plangeti si sa intelegeti…

Mi-as fi dorit sa-l vad la cinema.

Advertisements