Este o comedie foarte buna spre surprinderea mea. Tot spre surprinderea mea (sau nu) traducerea titlului de catre romani mi se pare un esec total (Profă rea, dar buuună) dar poate ca si asta s-a vrut a fi un lucru comic. Dar din punctul meu de vedere aceasta traducere poate deruta un spectator care vrea sa evite comediile ultra comerciale, de prost gust. Iar aici nu este cazul pentru ca pe langa caracterul comercial (pervers) al filmului are si momente originale de buna calitate. Despre titlu mai sunt cateva lucruri de spus. Este evident ca titlul are un inteles dublu si ca nu se poate traduce mot a mot iar aceasta ar fi singura posibilitate de traducere pastrand intelesul initial. Dar parca titlul din engleza este mult mai subtil, o subtilitate specifica limbii engleze, traducerea aceasta strica chiar si acea mica doza de “mister”. Dupa mine titlurile filmelor nu ar trebui traduse precum nici continutul lor nu trebuie dublat asa cum spunea cea mai stupida initiativa legislativa pe care am auzit-o pana acum. Insist pe acest lucru pentru ca din cauza traducerii titlului aveam o retinere sa ma uit la acest film crezand ca este inca o comedioara de proasta calitate, si nu a fost deloc asa, a fost mult mai buna decat ma asteptam.

Majoritatea actorilor au jucat foarte bine (in afara de Justin Timberlake). Povestea filmului este banala, chiar foarte slaba in unele momente, dar chiar si asa, jocul actorilor a scos filmul din gura criticilor, care si asa au fost destul de multi. Imi este foarte greu sa explic ce mi-a placut la acest film asa ca am sa ma limitez in a spune ca mi-a placut “tipul de umor” care este foarte subtil in cele mai multe momente. Nu este o comedie la care sa mori de ras, dar subtilitatile sunt extrem de bine puse in scena.

Iata alte cateva reactii:

Update: Cameron Diaz joaca rolul unei profesoare de gimnaziu mai putin obisnuita. Cu un comportament destul de libertin si cu un limbaj dezinhibat, isi urmareste scopul de a se marita cu un barbat bogat care ar fi putut sa o intretina. De aceea in prima faza ea trateaza cu indiferenta meseria de profesor. Dupa ce se desparte de prietenul ei, ea este nevoita sa revina la catedra si sa isi caute un nou barbat care sa o intretina. Intriga filmului este legata de dorinta ei de a-si pune implanturi la sani ca sa fie mai atragatoare. Dar pentru aceasta avea nevoie de o suma foarte mare de bani.  Intre timp, intra in scena si Justin Timberlake in rolul unui profesor suplinitor de matematica, pe care profesoara il place. Iar de aici actiunea devine foarte alerta si amuzanta. Finalul este unul destul de bun desi eu simteam nevoia sa fie mai exploziv.

Am sa incerc sa scriu despre acest film in timp ce ma uit la el, chiar sunt curios cum ar iesi. Am sa incerc sa nu dau prea multe detalii si sa ma limitez la aprecieri personale fara a dezvalui prea mult din povestea filmului desi altii au dezvaluit deja povestea filmului prin traducerea usor abuziva a titlului (Priest : Răzbunătorul). Deci nu cred ca mai este nimic de ascuns, oricine ar putea sa anticipeze acum ce se intampla, chiar dinainte sa vada filmul, deci sa incepem:

2.26: in primul rand filmul pleaca de la o premisa ultra intalnita in ultimul timp in filme, cea a conflictului dintre vampiri si oameni. Un alt lucru care nu mi se pare tocmai cum ar trebui este tehnica folosita pentru explicarea premiselor filmului, aceea a desenului animat.

13.56: filmul incepe sa imi placa, pe langa constructia cadrelor si scenografiei care sunt foarte bune din punctul meu de vedere si povestea incepe sa prinda contur. Se face apel la increderea iluzorie a oamenilor in protectia pe care biserica o ofera impotriva vampirilor.

31.41: filmul chiar este interesant dar acum cand am vazut cum arata vampirii defapt mi-am dat seama ca sunt aceeasi vampiri ca in multe alte filme numai ca acolo erau extraterestrii ca in Alien vs. Predator sau creaturi ale iadului ca in Silent Hill. Sunt putin dezamagit.

44.24: felul in care lupta preotii impotriva vampirilor este destul de spectaculos insa foarte putin diferit decat cel din Matrix. Totusi, partea de actiune a filmului este un mare plus pe langa cea horror care pe mine nu m-a impresionat pana acum.

51.00: Intr-un film ca asta era normal sa fie si o mica tradare a unor membrii ai armatei de preoti, doar de dragul actiunii. Pe langa asta, seful vampirilor (care este om care a fost in armata preotilor si a tradat) mi se pare foarte reusit ca personaj in momentul in care se poarte ca un dirijor in momentul in care este distrus un oras, pacat ca am vazut V for Vendetta acolo este mult mai reusita faza.

59.02: uite si partea sensibila a filmului, era singura care mai lipsea ca filmul sa respecte tiparul oricarui film. Acum cliseul este complet. Imi aminteste de filmele vazute la cinema, atunci cand la fazele de genul se auzea din sala: “Pupooo baaaahhh”.

67.03: pentru mine este clar acum, fazele de actiune seamana prea mult cu cele din Matrix, filmul ar fi trebuit sa se numeasca Priest Matrix si nu spun asta ca si cum ar fi ceva negativ, mie chiar imi plac aceste lupte in care sunt sfidate legile fizicii sau logicii sunt foarte spectaculoase si aduc un plus filmului.

85.30:finalul imi place pentru ca evident ca totul a iesit cum trebuie si binele a invins, un alt cliseu la care oricine cred ca s-ar astepta. Dar in acelas timp nu imi place pentru ca a lasat de inteles ca urmeaza o continuare a acestui film iar eu cred ca s-au folosit deja prea multe clisee pentru un singur film, oricum continuarea nu are cum sa intreaca aceasta prima parte, nu vad cu ce ar putea sa vina nou.

Concluzie: un film de actiune interesant si comercial cu parti foarte bune de thriller dar cu parti foarte slabe de horror, l-as recomanda celor care se uita la filme doar ca sa se relaxeze, celora care nu o sa il priveasca dintr-o perspectiva critica pentru ca vor fi putin dezamagiti.


La filmul asta nu razi cu lacrimi chiar daca regizorul si actorul principal sunt celebrii pentru comediile lor, poate ca nici nu au avut intentia sa provoace rasul. La prima vedere cand am vazut ca este thriller si comedie mi-am pus intrebarea normala, cum se pot imbina cele doua genuri. Cred ca numai Jim Carrey putea sa faca asta desi nu i-a iesit extrem de bine, insa asta nu inseamna ca filmul este slab, numai ca nu il pot cataloga nici macar ca o comedie neagra, pot spune doar ca este o combinatie ciudata.

Personajul jucat de Jim Carrey are serioase probleme de comportament din cazua lipsei de educatie din partea parintilor in favoarea educatiei oferite de programele de la televizor. Poate ca ideea personajului este destul de buna, el isi crease o alta realitate desprisa din progrmele Tv. Poate ca acest film s-a dorit a avea un efect moralizator pentru acele vremuri in care televizorul provoca dependenta. Filmul vrea mai mult sa arate intr-un mod realist consecintele acestei dependente. Este ca si cum in zilele noastre s-ar face un film despre efectele negative ale retelelor de socializare asupra psihicului uman. Personajul acesta este foarte alunecos, avand o putere de manipulare extraordinara atingand mereu la coarda sensibila , el este chiar personificarea a tot ce este negativ in televiziune.  (more…)


Trebuie sa recunosc ca am aflat de acest film de la un comentariu “rautacios” la filmul Source Code de pe cinemagia in care se comparau cele doua filme, acesta fiind un exemplu de film mult mai bun ca Source Code iar eu trebuie sa ii dau dreptate cu aceasta ocazie. Distributia si povestea este geniala deci pentru mine, acesta a devenit cel mai reusit film SF pe care l-am vazut pana acum. Pe langa Bruce Willis care joaca poate cel mai bun rol, poate mai bun chiar si de cat cel din The Fifth Element, nu mi l-am imaginat niciodata pe Brad Pitt in rolul unui schizofrenic. Rolul acesta care cred ca este unul dintre primele sale roluri intr-un lung metraj este extrem de convingator, chiar il prinde foarte bine din punctul meu de vedere. Pana acum nu credeam in calitatea celor doi actori care pentru acea vreme chiar cred ca erau niste revelatii in aceasta lume.

Actiunea filmului se desfasoara in anul 2035 cand omernirea se confrunta cu extinctia din cauza unei maladii ciudate. Doar cativa au reusit sa scape. Singura sansa a omenirii era sa trimita unul dintre ei in trecut pentru a elucida misterul acestei maladii misterioase. La inceput se credea ca aceasta maladie a fost produsa si extinsa pe intreg globul de catre o armata numita “Twelve Monkeys” dar pana la final actiunea sufera foarte multe modificari.

Este un film foarte reusit care merita vazut, eu il recomand.

Dupa parerea mea ce se anunta a fi un film cu o idee inovatoare a fost un succes desi ideea nu este tocmai originala. Sigur ca se pot gasi multi care sa conteste acest lucru insa am sa incerc sa imi expun opinia despre acest film cat mai subiectiv posibil. Ideea este una destul de simpla desi aparent este foarte greu de digerat, insa totul ne este explicat in cele mai mici amanunte pe parcursul filmului. Deci daca esti atent intelegi filmul in intregime, pentru ca totul este explicat exact ca in inception, lucru considerat de multi ca fiind negativ in constructia acelui film, pe buna dreptate. Insa, spre deosebire de inception, explicarea partiilor de natura stiintifica nu afecteaza prea mult suspansul filmului care din punctul meu de vedere este foarte bine construit ceea ce il diferentiaza clar de inception.

De ce spun asta?

  • In primul rand, chiar daca este explicat (nu stiu cat de verosimil) mecanismul prin care un om putea sa retraiasca ultimele 8 minute din viata altui om cu ajutorul unei inventii care se numeste Source Code, filmul tot nu este explicat in totalitate pentru ca exista un moment din care nimeni nu ar fi anticipat ce urmeaza sa se intample. De aceea finalul este extraordinar. Tocmai asta este si surpriza din final pe care am sa incerc sa nu o dezvalui. O intrebare pe care ti-o poti pune este: Daca un om poate retrai ultimele 8 minute din viata altui om si face in asa fel incat alea sa nu fie ultimele 8 minute si sa scape cu viata, ce se intampla?
  • Chiar daca ideea nu este noua, realizarea filmului este una extrem de buna. Sincer sa fiu, chiar daca anumite scene se repetau si stiam intr-o anumita masura ce urmeaza sa se intample nici nu stiu cand au trecut 93 de minute. Poate ca daca cineva m-ar pune sa spun intr-un cuvant ce cred despre acest film ar fi “captivant” in nici un caz “original”.

Ca orice film si acesta are o gramada de parti negative, am sa spun doar doua dintre ele, din punctul meu de vedere. Eu in general apreciez astfel de filme si ma abtin de la comentarii rautacioase doar de dragul de a le face, dar:

  • Cred ca am vazut cele mai proaste efecte vizuale din ultimii ani, iar lucrul asta chiar nu pot sa mi-l explic avand in vedere bugetul filmului si mai ales anul in care suntem, Pot da exemple de multe filme de anii trecuti care au avut efecte vizuale cu mult peste acest film. Lucrul asta chiar m-a deranjat, pentru ca aveam asteptari mai mari.
  • In afara de Jake Gyllenhaal si Michelle Monaghan caracteristicile celorlalti actori mi se par total nereusite. Eu cred ca asta este o greseala pentru ca le da apa la moara celora care vor sa se amuze pe baza acestui film pe anumite situri de umor. Bine, asta nu este chiar un lucru negativ daca stau sa ma gandesc, ca si pe mine ma amuza, dar poate influenta perceptia unora creindu-le idei predefinite despre acest film.

Deci filmu’ asta e geniaaaaal, ca si cartea de asemenea. Povestea filmului are la baza cartea “Fata cu portocale” scrisa de Jostein Gaarder, autorul Lumei Sofiei, care e un geniuuuu. Tipu’ asta m-a facut sa iubesc Norvegia. Dar sa lasam parerile personale si sa comentam filmul.Bineinteles, la fel ca toate filmele inspirate dupa carti, regizorul trebuie sa adapteze povestea asa cum vrea muschii lui ca na. Nu stiu cine e regizorul filmului, dar chiar daca nu a ajuns la geniul lui Gaarder a fost o treaba asa buna cu povestea si a iesit asa frumoasa.

Georg Olav este un baiat din Norvegia, pasionat de astronomie. La aniversarea sa de 16 ani, mama sa ii aduce micul dejun la pat impreuna cu cadoul de la ea si un plic misterios. Georg il desface si afla ca e de la tatal sau mort de 10 ani (in carte era mort de 13 ani). Vazand plicul Georg se enerveaza pe maicasa si ii zice ca l-a uitat de tot pe taicasu si ca n-are de ce sa citeasca scrisoarea. In ziua respectiva, Georg trebuie sa plece la munte singur ca sa vada cu telescopul nu stiu ce cometa. In masina se mai cearta cu maicasa ca de ce n-a luat scrisoarea, iar in tren cand e singur, ce scoate Georg din ghiozdan? Scrisoarea de la ta-su (nesuferitule!). Desface primul plic si incepe sa citeasca. Ii zice acolo ta-su ca el are sa fie mort de mult cand va citi Georg asta si incepe sa-i spuna povestea fetei cu portocale. Si incepe sa-i povesteasca “ca ar fi fost o zi obisnuita daca n-ar fi intrat in acel tramvai…” si intra intr-un tramvai in care vede o tipa cu o punga plina de portocale de la care nu-si poate lua ochii. Si bineinteles, tramvaiul franeaza el da peste ea si tipa scapa toate portocalele. Se chinuie el acolo sa le culeaga de pe jos, e cu mainile pline de portocale si tipa ia doar o portocala si ii zice ceva gen “later” si dispare.
Intre timp Georg ajunge la munte si incepe sa urce la cabana. Pe drum si la cabana Georg trage cu ochiu la o tipa, care de asemenea se uita la Georg, dar nu schimba nicio vorba. “Revenind in scrisoare”, taicasu e acolo disperat sa afle cine e aceasta “fata cu portocale”. Vorbea cu un coleg de facultate, zicea ala “si care era asa buna ma?”. Ta-su zicea chestii ca e de pe alta planeta si a venit sa ne scape din monotonia vietii. Are o imaginatie foarte bogata ta-su (sa cititi si cartea sa vedeti ce-i trece si acolo prin cap :)) ). Si uite ca o vede iar pe fata cu portocale lipind un poster,care anunta un concert al corului bisericii de Craciun, si intrand intr-o cafenea. Bineinteles ca intra in cafenea si nu isi mai ia ochii dupa ea. Se aseaza la masa ei. Isi schimba niste replici penibile. Si la un moment dat o intreaba “Cine esti?” ; “Cine crezi ca sunt?” ; “Nu stiu” ; “Sunt o veverita!” si tipa pleaca.
Din nou secventa cu Georg. E dimineata, micul dejun, vine tipa aia la Georg. Si incep sa vorbeasca, el ii spune ca a venit sa vada nu stiu ce cometa, alea alea, ii poveste tipei ce sunt cometele nu stiu ce si acum tipa aia baga o replica geniala: “Why can’t stars just be beautyful?”. Incepe Georg sa urce iar pe munte, pe drum se intalneste iar cu tipa aia care era cu frasu, care face misto de Georg, el se duce mai departe la urmatoarea cabana. Acolo se opreste si incepe sa citeasca iar.
A venit Craciunu, asa ca ta-su s-a dus la biserica sa vad coru’ bisericii cantand. Bineinteles cum a intrat in biserica a observat-o imediat pe fata cu portocale in cor. Se termina slujba alea alea si astia 2 incep sa se plimbe prin curtea bisericii. Vorbesc acolo ce vorbesc si la un moment dat asta o saruta pe tipa si o intreaba cand o mai poate vedea. Ea ii spune pe nume (el habar n-avea de unde ii stie numele) si ii zice ca trebuie sa astepte 6 luni, dupa care se pot vedea din nou apoi dispare.
Apare si fata aia la cabana unde s-a oprit Georg si il surprinde in timp ce citeste. Il intreaba ce citeste, iar Georg ii spune ca e o scrisoare de la taicasu in care ii povesteste despre o fata cu portocale pe care o tot cauta. Intre timp isi instaleaza si telescopu, tipa aia se joaca cu telescopu’ lui aproape il strica, el ii mai povesteste despre comete, bla bla bla.
Revenim la povestea din scrisoare. Ta-su lu Georg e disperat, adica cum sa o astepte 6 luni. Colegu lui de camera ii zice ca n-are cum sa-l tina aia minte 6 luni, ca mai bine o uita si chestii de genu, pana cand primeste o vedere din Sevilia, cu o poza cu o livada de portocali, in care il roaga sa mai astepte putin. Asta cum vede vederea, pac s-a si suit in avion si la Sevilia. Ajunge in Sevilia si cauta livada de portocali din imagine. Ajunge in livada aia si intre timp mai spune chestii de genu “ca daca 2 persoane sunt menite sa se intalneasca sigur se vor intalni” si alte chestii de genu. In fine n-o gaseste pe fata. Se duce la o cafenea si acolo un timp, pe care nu-l cunoaste, ii zice ca il stie si ca stie unde o poate gasi pe fata cu portocale. Se duce ala la locu’ indicat si unde ajunge? La nu stiu ce universitate de arta, tipa fiind pictorita. Aia cand il vede ramane masca. Ies si se plimba, el ii zice ca n-a mai putut astepta si nu stiu ce, si tin minte o replica geniala. “De ce aveai atatea portocale atunci in tramvai?” ; “Voiam sa le pictez.” ; “Pai nu puteai sa iei o singura portocala si sa o pictezi de mai multe ori?” ; “Fiecare portocala e diferita, nu exista 2 portocale la fel. Asa si tu, acum n-ai venit aici pentru orice femeie, ci pentru o anumita femeie.”. Replica asta face tot filmu’, sincer. Apoi si-o trag in livada cu portocale si tipu’ se intoarce inapoi in Norvegia ca in 2 zile avea examen.
Georg acum e in afara cabanei, s-a lasat noaptea si asteapta sa apara cometa. Apare si tipa. Mai vorbesc nitel si apare cometa. Nemaipomenit, incredibil, dupa care o ploaie de stele. Tipa isi pune o dorinta, la fel si Georg si apoi incep sa se alerge prin zapada. La un moment dat asta cade in zapada si el peste ea intr-o pozitie d-aia perfecta pentru sarut. Si chiar cand ai impresia ca se vor saruta ce face nemernicu ma? Ii da cu zapada pe fata, cu multa zapada pe fata. Deci pentru chestia asta l-am urat tot filmu’! Aia isi da zapada de pe fata, dezamagita si intra in cabana. De dimineata Georg isi face bagajele si pleaca, ignorand-o aproape total pe tipa si o lasa cu buza umflata. Deci cat l-am urat pentru asta. In tren citeste ultima parte a scrisorii, cum ca in vara urmatoarea ta-su s-a casatorit cu fata cu portocale, care s-a dovedit a fi chiar ma-sa si dupa l-au nascut pe el. Ta-su afla ca are nu stiu ce boala si ca o sa moara si se apuca sa-i scrie scrisoarea lui Georg. Sfarsitul povestii.
Georg ajunge acasa, o gaseste pe ma-sa cu altu si incepe sa tipe la ea cu afirmatii “tata te iubea si tu acum esti cu asta?”, au ei acolo niste discutii de genu’ , dar se impaca in cele din urma. Filmul se termina cu Georg care se duce la mormantul lu’ ta-su si lasa un buchet de flori, dar se intoarce ia buchetu’ si lasa la mormant doar o floare, apoi da fuga repede in gara unde o intalneste iar pe tipa aia si ii da ei buchetu’ de flori, dupa care in sfarsit se saruta cu ea. The end of the story.

Despre actori n-am ce sa zic ca nu cunosc niciunu, dar mi-a placut ca toti au fost norvegieni, d-aia sateni-blonzi cu ochii albastri sau verzi. ❤

Va recomand atat filmul cat si cartea deoarece povestile sunt oarecum diferite, insa mie cel putin mi-au placut foarte mult si de obicei nu ma dau in vant dupa chestiile romantice. Vizionare placuta!

Acesta este defapt un film documentar. Vreau sa scriu despre el pentru ca am ramas total surprins de acest personaj pe nume Ion Barladeanu care din punctul meu de vedere este un artist de geniu. Acast documentar arata cum nea’ “Ion tomberon” cum ii zice o locatara a blocului in mod ironic ajunge apreciat pentru arta sa, dar nu in Romania ci prima data in America. Intre timp a avut foarte multe expozitii si prin Europa, iar lucrarile lui se vand la niste preturi la care nu se gandea in viata lui. Colajele lui sunt un amestec foarte bine conceput din punct de vedere artistic. El isi exprima frustrarea fata de regimul comunist si fata de indiferenta si conceptiile parintilor sai intr-un mod extrem de ironic, de aceea din punctul meu de vedere operele lui au o incarcatura foarte puternica. Eu il apreciez cu atat mai mult cu cat a avut curajul sa faca o asemenea arta chiar in timpul regimului comunist fara nici un fel de studii, el are doar 7 clase.

Recomand acest documentar tuturor, nu numai pasionatilor de arta. Este ca un basm modern, viata unui om se schimba intr-o clipa. Povestea unui om care ajunge de la a dormi la ghena unui bloc din Bucuresti in America datorita artei sale, de a carei valori nici el nu era constient. Din pacate foarte putini romani au auzit de el, dar si daca ar fi auzit probabil ca foarte putini l-ar aprecia cum ar merita. (more…)